Категория:
- Философия
Тип работы:
- Диссертаций
Дата создания:
Capitolul I. FILOZOFIA EUROPEANĂ ÎN SEC. XVII–XVIII . . . . 5
§ 1. Francis Bacon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
§ 2. Thomas Hobbes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
§ 3. René Descartes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
§ 4. Baruh (Benedict) Spinoza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
§ 5. Gottfried Wilhelm Leibniz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
§ 6. John Locke . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
§ 7. George Berkeley . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
§ 8. David Hume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
§ 9. Filozofia iluminismului în Franţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Capitolul II. ESENŢA ŞI PARTICULARITĂŢILE ILUMINISMULUI ÎN MOLDOVA . . . .89
§ 1. Conceptul iluminismului: modalităţi de definire . . . . . . . 89
§ 2. Formarea gîndirii iluministe: trăsături specifice . . . . . . . 101
§ 3. Etape în evoluţia iluminismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
§ 4. Ionică Tăutu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
§ 5. Gheorghe Asachi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
§ 6. Alexandru Hîjdeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
§ 7. Constantin Negruzzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
§ 8. Alecu Russo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
§ 9. Vasile Alecsandri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
§10. Mihail Beideman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
Capitolul III. FILOZOFIA CLASICĂ GERMANĂ . . . . . . . . . . . 206
§ 1. Immanuel Kant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
§ 2. Estetica lui Kant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
§ 3. Johann Fichte şi Friedrich Schelling . . . . . . . . . . . . . . . 249
§ 4. Georg Wilhelm Friedrich Hegel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252
§ 5. Estetica lui Hegel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261
§ 6. Ludwig Feuerbach . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308
Capitolul IV. GÎNDITORI MOLDOVENI DIN A DOUA JUMĂTATE A SEC. XIX–ÎNCEPUTUL SEC. XX . . 313
§ 1. Constantin Stamati-Ciurea şi Bogdan-Petriceicu Haşdeu . . .313
§ 2. Zamfir Ralli-Arbore, Nicolae Zubcu-Codreanu, Victor Crăsescu, Mihail Negrescul . . . .329
Capitolul V. FILOZOFIA EUROPEANĂ CONTEMPORANĂ . . . 347
§ 1. Caracteristici generale ale filozofiei contemporane occidentale . . . .347
§ 2. La începuturile orientării antropologice . . . . . . . . . . . . . 353
§ 3. Filozofia ştiinţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361
3.1. Pozitivismul şi neopozitivismul . . . . . . . . . . . . . . . 362
3.2. Postpozitivismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371
3.3. Neokantianismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387
3.4. Neorealismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401
3.5. Realismul critic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 409
§ 4. Problema culturii în filozofie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414
Orientarea nouă a cugetării filozofice în Epoca modernă începe cu Francis Bacon (1561–1626). Alcătuindu-şi sistemul său filozofic, Bacon porneşte de la convingerea că concepţiile filozofice ale trecutului trebuie părăsite şi înlocuite cu altele, al căror fundament să fie o nouă metodă de interpretare a naturii. Această convingere el şi-o formează din cauza că filozofia naturii în sec. al XVI-lea trece printr-o perioadă de criză şi comparativ cu ştiinţele naturale se află într-o stare deplorabilă. Ştiinţele naturale, din contra, înregistrează un şir întreg de descoperiri, care au schimbat radical viziunea oamenilor de ştiinţă asupra lumii. Progresele ştiinţei nu numai că au lărgit brusc orizontul cunoştinţelor lor, dar au trezit în ei şi mari speranţe. Faptul că ştiinţa a reuşit să ajungă la asemenea rezultate, pe care gînditorii antici şi medievali nici măcar nu şi le închipuiau, îi făcea să creadă în puterea raţiunii şi a ştiinţei.